I lost you

Uneori chiar am impresia asta - ca am inceput sa nu mai vad culorile, precum un bonav ce nu recunoaste culoarea rosie, precum o insecta ce vede numai raza de soare ce o arde pe ochi si o doare, precum o floare ce e oarba intre petalele ei nuantate frumos pe care nu le va recunoaste niciodata ca fiind ale ei... Sunt palida si trista, sunt vesela dar atat de nefericita si nimeni nu ar putea sti de ce caci nimeni nu ma vede asa cum numai eu ma stiu in clipele de singuratate; rad si totusi plang, iar chicotele de incantare se transforma in sughituri disperate in gatul incordat ca prins de un fir de ata gata sa plesneasca . Acestea erau gandurile ei in timp ce statea cocotata pe o creanga intr-un copac cu foaia de desen pe genunchi si creionul in mana , nestiind ce sa deseneze si uitandu-se in gol la razele soarelui ce se jucau printre ramurile copacilor.

Plictisit de meditat diferiti elevi decid sa iau o pauza.Si chiar asta fac imi i-au in spate sacoul si ies din casa,nu stiu exact unde sa merg pentru a ma linisti.
As putea sa merg la o cafenea,dar am fost azi dimineata si oricum nu prea ma relaxez acolo poate doar imi savurez cafeau cu lapte in rest nu prea multe.
Cred ca de data aceasta o sa merg in parc oricum nu prea am mai fost prin parc ,din cauza programului meu incarcat.Mai vad si eu cum e pe acolo daca s-a schimbat ceva sau tot la fel a ramas,ultima data cand am fost in parc a fost acum un an ,da atunci aveam pe cine tine de mana si cu cine rade in timp ce ne plimbam dar acum sunt singur fara cineva cu care sa rad,se para ca voi rade in sinea mea de persoana mea.
Ma intreb cum am putut sa fiu atat de prost sa nu vad cum esti,cine esti ,am fost prostul care te-a crezut,da cel care a crezut orice cuvant pe care l-ai scos din gura aia buna de nimic.
Da cam asa am fost dar e de domeniul trecutului ,ce a fost a trecut acum trebuie doar sa ma relaxez doar nu am venit deageaba in parc.

Ma uit la cei care se plimba prin parc si la niste copii care se joaca in nisip ...ma intreb oare ce e in mintea lor ... ce e in mintea unui copil este greu de imaginat, nu mai este loc in mintea noastra pentru imaginatie. Si nici nevoie. Caci la ce ne-ar mai putea folosi oare roadele nebune si curioase ale mintii noastre, de care ne feream cu groaza in copilarie sa le impartasim, pe care nu le-am putea impartasi nici acum, cand facem parte din lumea pe care o invidiam atat si pe care am descoperit-o cu dezamagire doar ca sa aflam ca in ea nu ne va fi permis sa traim decat dupa niste reguli stricte, la fel cu toti ceilalti. Ori, mintea copilului nu accepta reguli. Acolo, in spatele ochilor tai, in spatele pleoapelor fine ce ti-i protejeaza de privirile curioase, se intampla ceva minunat, contrar oricarei normalitati si numai al tau. Pentru ca numai tu il poti intelege - acel lucru strain creat de o imaginatie prea bolnava pentru a putea fi vindecata in lumea asta... Intr-o clipa de neatentie scap creionul din mana , acesta lovindul pe umar pe un tanar .
- Imi pare rau !

Se intoarse si o privi ep tanara mnu era nici o problema ca se lovise de acesta dar il speriase ,poate din cauza ca nu era cu gandul aici ,avea gandul intr-o alte lume ,sau se gandea la orice altceva decat era normal ,ii ridicase creionul de jos ,sigurandu'se ca este bine .
-Nu este nimicspera ca nu patise tanara nimic ,desi si ea parea fi cu gandirea la altele decat la drum ,in zia de azi nimic nu mai este normal ,bine au venit toti cei normali la circul nebunilor ,cu toti ajung si ies e aici alti mai normali ,cealalta jumatate mult mai nebuna decat a fost ,dar asa era trebuia sa existe si cineva care juca rolul acesta .Oare cat de greu era sa iesi din acesta rutina normal si sa gasesti altceva de facut sa nu pari un nebun exilat de lumea asta .Cum arata el ,ca si un om perfect normal care insa era exilat in propia lume cu gandirea mult prea diferita.Dar cum putea sa ii spuna fetei ca defapt nu pra ii placea cand cineva este neatent ,si lui i se putea intampla dadea dovada de nebunie curata ,nu poate acuza pe cineva pentru ceva ce nu are sens ,sau da isi putea arata partea mai nebuna si sa o acuze ,apoi sa plece dansand ca un betiv si cantand un cantec dedicat mortilor .Nu era asa ,ce era in mintea lui acum doar prosti ,multe prosti ,fara sens nu gandea si nici nu acea ceva bun in acest moment.

Incerc sa cobor la el ca sa iau creionul dar cand sa sar pe creanga de mai jos piciorul imi aluneca si cand peste el . Apoi ma ridic repede . Ce moment stanjenitor ...
- Imi pare rau ! Astazi sunt neindemanatica .Esti bine ?
Saracu dupa ce ca l-am lovit cu creionu , l-am deranjat din lumea lui , am mai si cazut peste el ...Ce zi !

O privea pe tanara care parea kenata de situatie ,ei bine putea spune ca pe el il satisfacea acest lucru dar nu ,treceau oameni care mai murmurau o injurataura al adresa lor ,deci creionul ii atintise capul iar acum o tanara cade de nicaieri peste el ,prea multe lucruri ciudate s intampla ,stai si la cofetarie se intamplase un lucru ciudat ,acum cateva saptamni nici ala cu coarne nu il cauta si acum da de doua persoane.Hmp ,ciudata situatie.Dar cum ar fi sa ii spuna haide noaptea asta la petrecere ,este mult prea nesimtit ,haide sa uitam acesta inaltire nu prea reusita ,ea care cazuse pe el ,parea mult prea timida pe langa altele care precis sareau pe el sa il sarute si cine stie ce mai asteptau de la el.Precis avea un iubit ,care de fiecare data cand il striga cu vocea ei blanda isi intorcea privirea spre ea prind-o si studindo cu mare atentie ,aceste trasaturi asa de intangibile .
El nu era genul de persoana care sa aprecieze pe cineva sau care sa arate vreun sentiment ,isi tinea expresia fetei aceasi nearatand vreun sentiment, o ajuat pe tanara sa se ridice ,intreband-o scurt-Esti bine?

- Eu sunt bine , dar tu ? Te-ai lovit tare ? Imi pare rau sunt neindemanatica .
Apoi se uita in jur dupa foaia pe care o scapase cand cazuse si o ridica . Desi nu desenase nimic deoarece nu avea inspiratie . Dupa care il privi pe tanrul peste care cazuse , cu siguranta atragea multe priviri pe strada , dar frumusetea e doar o iluzie ...