Sange parfumat +19

Dupa ce adorme ma dau jos din apt, deschis dulapul si iau de acolo cutia, incercand sa fiu cat mai tacut. Ma uitam din cand in cand la el ca nu cumva sa se trezeasca. Luam fiecare poza, o analizam insa una singura imi atrase atentia. Era el si cu acea femeie, imbratisati in fata casei, pere-se, desi arata diferit.

Il simt, desi aproape adormit de-a binelea, cum se da jos de pe mine, insa in loc sa se aseze pe partea lui de pat, se da jos si cauta in noptiera mea. Nu inteleg ce vrea sa gaseas...
Doar nu? Da? Imposibil.
Imi deschid ochii si-l vad cu acele poze in mana si ceva imi spune ca nu e prima data cand le vede.
-Ia te uita, tarfulita e curioasa?

Ma uit speriat la el in timp ce incep sa tremur si ii spun:
-Imi pare rau. Doar ca.. Le-am gasit pe aici si eram curios.

-Din cate stiu eu, nu gasesti ceva intr-un sertar, decat daca nu cauti.
Ii smulg pozele din mana, si le pun la loc, chiar daca maine dimineata le voi schimba locul.
-Acum... Ce ai crezut? Ca-mi cauti prin lucruri si scapi usor?

-Eu doar voiam sa avd acele poze. Atata tot, am spsu eu temator, vazand ca se apropie. Stiam ca am incurnact-o, la naiba.

Ii prind ceafa cu mana mea mare si strang atat de tare, incat in scurt timp, cade in genunchi, chinuit de durere.
-Am vrut sa fiu dragut, sa nu te chinui atat de mult, dar se pare ca tu faci tot ce poti ca sa fac exact contrariul.

-Te rog.. De ce conteaza asa mult acele poze? am spus eu privindu-l, in timp ce ochii mei erau umpluti de lacrimi. Pana la urma ce contau niste poze?

C-cum? am spsu eu speriat. Ce avea sa-mi faca? Si de ce pentru niste marate de poze? Doar le vazusem nu le rupsesem sau ceva.
-Doar pentru ca am vazut niste poze?

-Ti-ai bagat nasul unde nu iti fierbe oala, de aia.
Il apuc de par si il ridic, el scotand un geamat profund, ilustrand durerea pe care o simte.
-Pe tine nu trebuie sa te intereseze nimic, cu atat mai putin viata mea, trecutul meu.

-Aia face parte din trecutul tau? am spus eu printre supine si lacrimi.
-De ce nu ma omori pur si simplu? am spus eu tipand catre el.

-De ce sa te omor cand pot sa te vad suferind?
Inca tinandu-l de par, il trag pe scari in jos, apoi la subsol. Deschid usa de la temnita si-l arunc acolo.
-De acum inainte, asta va fi "camera" ta.

Am inceput sa tremur si m-am ghemuit pe jos, in timp ce el incjidea usa. Am inceput sa plang in timp ce tremurul meu se accentua.

Incui usa si urc pana la parter. Ma duc pana la bar si-mi torn un pahar de vin. E prima sticla care mi-a picat in mana, si nu mai am chef sa caut ceva mai tare.
Ea... Ea ma facea sa fiu bun, generos, sa ma simt bine. Cam cum m-am simtit azi alaturi de el.

Am continuat sa plang mai tare desi nici nu stiu daca mai aveam lacrimi. Rmananeam adesea fara aer si abia mai stiam ceva de mine. M-am intins pe jos, vazand doar intunericul, in timp ce frigul ma facea sa tremur serios.

Sadic.
Da. Exact cuvantul perfect ca sa ma descrie in acel moment. Si totusi poate e mai bine asa, decat sa fac prostia sa ma indragostesc din nou.
Afara ploua torential. Urc sus si iau o patura din dulap ca sa i-o duc. Macar atat.

Stateam pur si simplu nemiscat fara sa ma gandesc la nimic. Nu mai voiam sa tariesc... Pentru ce imi facuse asta? Si de ce ma durea asa atre ca ma trata cu indiferenta?

Descui usa si intru. In camera nu era nici un fel de corp iluminator.
-Ai? Unde esti? Nici un raspuns.
Unde e . Fac cativa pasi in fata, dar ma impiedic de ceva. Ma las in genunchi, iar mana mea dreapta pipae corpul rece al baiatului.
-Fir-ar sa fie. spun si-l iau in brate, apoi urc scarile.

Am simtit cum ma ia in barte insa nu am facut nimic. Il vedeam, il simteam aproape de mine insa mintea mea era la fel de goala. Cand am ajuns insa sus am inceput sa tremur si l-am apucat de o maneca cu o ultima fortta si i-am spus:
-Iarta-ma..

Isi cere iertare? Pentru ce o face?
-De ce iti ceri iertare? Intrebarea mea nu primi raspuns.

Am stat si l-am privit putin apoi am inchis ochii si mi-am lasat capul pe umarul lui larg, simtindu-i caldura corpului. Era asa bine stiindu-ma in bratele sale.

Il duc in brate pana la mine in pat, apoi il invelesc si cu pilota, insa nu e de ajuns. Cum sunt dezbracat, imi vine o idee. Ma bag langa el si-l iau in brate. Corpul meu ii cedeaza caldura lui.
-Parfum, spun inhalandu-i mirosul. Era parfumul meu, dar amestecat cu propia sa savoare.

MA las in bartele lui, simtindu-l atat de aproape de mine. Ma rpind cu ambele maini de bartul lui, magaindu-l usor. Ma intors cu fata la el, punandu-mi capul la pieptul lui si bucurandu-ma de faptul ca el e alaturi de mine.

Il vad cum se ghemuieste la pieptul meu. Nu inteleg. De ce reactioneaza asa?
-Esti treaz? Imi raspunde printr-un geamat somnoros. -De ce ti-ai cerut atunci iertare?

-Pentru ca am umblat in lucrurile tale si nu ar trebuit, am spsu eu ridicandu-mi chipul spre el apoi lasandu-l din nou sub ptrtectia bratelor sale. I-am prins mana in a mea, a lui fiind vizibil mai mare.