Liniste

Shin:
Era unul din acele moemnte ale zilei in care pur si simplu voiam sa stau degeaba si sa ma bucur de liniste. M-am intins pe suprafata rece a podului si mi-am pur mainile sub cap, lasandu-mi ochelarii deoprate. Mi-am inchis ochii ascultand.. nimic.

Mi se acrise de ora de istorie a profului, ah.. avea o moaca de putea speria si mortii.. Am intrat repezit in podul scolii. Speram sa nu fie cineva acolo, speram sa imi pot petrece sfarsitul zilei in pace si sa na-m parte de prostii.

Auzisem cum cineva intra si se apropie de mine apoi.. Aud un sunet de sticla sparta. Ochelarii, imi spun eu urcandu-mi privirea spre tipul ce intrase.
-Aia erau ai mei, spun eu putin deranjat de faptul ca tocmai imi facuse ochlearii bucati.

Ah.. Tocmai ii calcasem ochelarii in picoare... Ii ridic de jos, era prea tarziu....
- Scuze.. Ma voi revansa eu.
I-am zpus incercand sa ocolesc subiectul. ii voi da bani sau ii voi inlouci eu ochelarii.. Nu era mare chestie.

Nu am spus nimic ci m-am intins pe spate oftand. Am fixat cu ochii un punct nul de pe tavan, cercetand amanuntit lemnul.
-Ce te aduce pe aici? am spsu eu dupa ce un timp linistea predomina in camera.

- Mai nimic.. Na-m chef de ora. Umm? Vezi fara ochelari?
Il intreb fixandu-l cu privirea si trecand-o de sus pana jos.
Nu arata prea rau dar imi parea oarecum un tocilar, ce cauta el aici, asta era intrebarea...

-Da. Nu am probleme mari ci ii port doar cand citesc, am spus eu cedandu-mi privirea asupra lui.

- Bine atunci.
Mi-am intorsprivirea spre singura fereastra din tavan, soarele lumina prin sticla prafuita. Ah.. Somnul incepea sa ma cuprinda, ma simteam asa neputincios.

-Probabil te intrebi ce caut aici, am spus eu ridicandu-ma in sezut. Buzele mele se arcuira discret intr-un zambet putin cuceritor, apoi se msicara alene:
-Linistea..

Am dat afirmativ din cap si mi-am intors privirea, am cautat peste tot un loc cu privirea, un loc comfortabil unde puteam sa stau.
- Nu ar trebui sa mergi la ore, pari un ele silitor.
Mi-am putat din nou privirea spre el asezandu-ma pe un scaun putin cam prafuit.

-Chiar par? Nu ma omor cu invatatatul, am spus eu pastrandu-mi zambetul pe chip in timp ce mainile mele se dusera in spate, tot corpul meu proptindu-se in ele.

-Umm..Da.
Mi-am frecat capul si am zambit sod. Ma simteam putin ciudat ca am spus asta. Eram un idiot... Dar unul fericit.

Am chicotit si i-am spus:
-Mai intai sa ma cunosti apoi sa-mi spui cum par. Ok?

Am chicotit usor, la ce se referea cand spune sa-l cunosc mai bine? Ahm.. aveam capul plin de psorstii..
- Mda... Okay. I-am zambit calduros si am inceput sa studiez locul in care ma aflasem.

-Cum te cheama, apropo? am spus eu zambind apoi m-am ridicat de jos si m-am scuturat de paraful ce era peste tot pe mine. Tot incercam sa ma scutur pe spate dar nu reuseam...

-Daisuke, pe tine?
Eram calm, mai calm ca de obicei. Ma-m dus pe canapea langa el, era mai putin prafuita decat acel scaun... Nu inhalam atata praf.

-Shin, am spus eu privindu-l atent. Avea trasaturi dragute, chiar apetisante as putea spune. Un corp zvelt, destul de inalt. Chiar simpatic tipul.

- Ei bine, incantat. I-am spus incercand sa schitez un smabet in colturile gurii.
Nu eram prea fericit, imi placea mult singuratatea.. Dar acum disparuse.. Ma-m pricopsit cu el.

-La fel, am spus privind in gol. Mi-am dat capul pe spate rezemandu-l de spatarul canapelei si am inchis ochii.

- Deci, Shin. Ce te aduce pe aici?
Il intreb fixandu-l cu privirea. Baiatul parea putin ciudat dar nu-mi pasa atata timp cat ma intelegeam bine cu el. Important era sa isi ina gura si sa raspunda doar cand il intreb eu.

Mi-am intors chipul spre el si i-am spus, aprpiindu-mi-l de al lui:
-De ce te intereseaza?

- Trebuie sa am un motiv anume?
Ma-m indepartat putin de el pentru a nu ii simti respiratia apasatoare.

Mi-am apropiat buzele de urechea lui si i-am muscat usor lobul acesteia, sugandu-l suor.
-Cam da, am soptit eu pastrandu-mi chipul aproape de al lui.

M-am ridicat de pe scaun.
- Te dai la mine?
Il priveam putin iritat de gesturile lui.

-Da, asta fac, am spsu eu scurt, apoi mi-am prins piciorul drept la piept.
-De ce?