Sah cu demoni

Iar m-am certat cu imbecilul ala de Raki. Cum dracu nu poate executa un ordin simplu. Acum va trebuie sa stau ca sa descurc prostiile facute de el.
-Ce a fost asta? intreb, desi nu e nimeni langa mine, pentru ca din partea dreapta se auzira doua focuri de arma.
Nu-mi pasa daca cineva e mort, dar daca eu nu am dat ordin, atunci cine mama dracului isi face de cap pe teritoriul meu?

Nero:
Conform ultimei cereri, am eliminat pionul ce statea in calea Yakuzei. Mi-am bagat arma inapoi la locul ei si am inaintat indiferent, aprinzandu-mi o tigare si tragand cu nesat din ea, simtind tutunul ce era ca o hrana vie pentru mine.

In mai putin de doua secund, ajung in parc, acolo unde s-a auzit zgomotul. Pe jos, la radacina unui stejar, mort, cu un glonte in cap si cu unul in inima, statea un tip de vreo 30 de ani, dar nici urma de cel care l-a impuscat, ma invurt pe calcaie, iar la circa 70 de metri in stanga, vad o silueta care se ineparteaza.

Nero:
Fumam linistit privind in jur, la pustietate. Imi placea sa vad linistea asta ce uneori imi aducea aminte de Iad, lipsea doar o mare de sange si tipetele sufletelor damnate alaturi pentru a contura un peisaj mirific, ah, vise ce mi le-as dori reale, in fond oamenii sunt intr-un fel inutili...

Nu stiu cine e, dar ...
Ma uit in jur, sa vad daca ma vede cineva si cum se pare ca nu mei e nimeni, imi schimb forma intr-o pisica si incep sa fug spre el.
Nu pot sa ii vad fata, pentru ca nu ma pot apropia prea mult, altfel mi-ar simti prezenta, si cine stie, poate e un nebun care omoara de placere tot ce ii sta in cale.

Nero:
Am stins tigarea nervos, strivind-o sub picior cand am auzit soneria telefonului si stiam prea bine cine este si ce vrea. Am deschis clapeta nervos si am raspuns.
-ZI ce vrei.
-Alta cerere....
-Trimite prin fax detaliile.
Am spus la fel de enervat si am inchis telefonul.

Bun, nu e un nebun, e un criminal. Si mai bine. O sa-i arat care e pedeapsa daca-mi incalca teritoriul.
Im recapat forma rapid, apoi apar in fata lui.
-Ce avem noi aici? Un baietas care se joaca cu focul!

Nero:
M-am intors plictisit catre baiatul ce tocmai vorbise si l-am masurat din cap pana in picioare.
-De fapt, avem un idiot care opreste oamenii pe strada.

Nu stiu de ce, insa cand l-am vazut, m-a strabatut un fior.
-Daca ai sti tu de ce e in stare idiotul asta, nu ai mai comenta. Ti-ai facut de cap pe teritoriul meu, si nu iti iert asta.

Nero:
-Teritoriul tau sau al Yakuzei? Ia gandeste, pustane. Apropo, nu mai fa pe titi duru, ca nu esti.
Am spus plictisit, aprinzandu-mi o alta tigare si tragand fumul cu nesat.

Nu am de gand sa accept asa ceva de la un aiurit care nu are habar cu cine se pune.
Intr-o fractiune de secunda, ajung in spatele sau, si vreau sa ii dau un pumn in coaste, dar...

Nero:
M-am rasucit rapid, oferindu-i un pumn in burta de toata frumusetea si cred ca si l-am ars cu tigarea din moment ce cu mana aia am lovit, dar nu imi pasa. Am inceput sa pasesc linistit inainte. Ah, se pare ca idiotul imi stricase calmul...

Era cat pe ce sa ma prabusesc pe jos, din cauza dureri. E mai rapid ca mine si cu mult mai puternic.
Stai.
Mai rapid? Nici un om nu e mai rapid ca mine.
[b]-Ce naiba crezi ca faci? Ajung din nou in fata lui, si de data asta reusesc sa-i dau un pumn in plina figura.
Nici nu s-a clintit. Nici nu arata ca-l doare, in schimb mana mea, pulseaza, parca strabatuta de mii de fulgere.

Nero:
Mai ca ma pufnea rasul. Asta numea el lovitura?? Am inceput sa rad si am folosit flgerele ca sa-i cuprinda mana in totalitate. Ia sa vedem, la ce tensiune electrica rezisti?

Nu imi pot elibera mana. O strange atat de tare si oricat m-as zbatea, nu vrea sa-i dea drumul. Simt ca imi amorteste tot corpul. Nu ma pot gandi la nici o cale de iesire.
-Cine esti? Nu stiu daca intrebarea mea va primi un raspuns, dar simt ca imi slabeste corpul si macar sa stiu numele celui care m-a ucis.

Nero:
-Asta nu priveste un pustan idiot.
Am spus trantindu-l de trotuar nepasator si scotandu-mi o alta tigare. Ah, uite asa imi zboara mie pachete de tigari.

Ba uite ca ma priveste, iar daca tu nu imi spui, aflu si singur.
Imi cresc concentrarea si ma scufund in liniste. Nici un zgomot nu se mai face euzit. Usor, usor intru in mintea lui si...
-Ah...

Nero:
Se pare ca cineva sau ceva avea chef de cercetat mintea mea, asa ca am folosit puterea fulgerului pe post de unde, astfel am modificat conexiunile de neoroni, puterea de citit ganduri fiind inutila.

Acum si capul meu e pe care sa imi cada de pe umeri. Ma doare ingrozitor. Nici nu mai vad bine, toate fiind in ceata.
O unbra, care precis e tipul asta nesuferit, se apropie de mine incet.
Acum ce mai vrea?

Nero:
Se pare ca tipul e mai mult decat slabit. Sa-l las aici? Suna atat de tentant... Ar fi o placere sa stiu ca primeste ce merita, dar hai sa fac un bine si sa ma dau drept "bun samaritean". Da sigur, mai ca-mi vine sa vars. L-am luat de acolo si am mers la un hotel, avand in vedere ca nu puteam sa-i arat adresa mea si nici nu stiam unde dracu sta pustanul. L-am lasat pe pat in dormitor, in timp ce eu am mers in living si fumam.

Cand ma trezesc, peisajul e total shimbat. Nu mai sunt in parc, ci intr-un pat. Cum am ajuns aici? Cateva raze de lumina intra pe sub usa, semn ca in camera cealalta e lumina aprinsa, deci e cineva. Usor, parasesc suprafata moale si atat de confortabila si deschid usa...

Nero:
-Pustiul e treaz se pare.
Am spus tragand un alt fum din tigare si expirand fumul calm.

Deschid usa si il vad pe el stand rezemat de pervazul ferestrei deschise, tragand lacom dintr-o tigare.
-Nici un om nu ma poate invinge pe mine, incep sa ii spun, el prefacandu-se atent, deci te intreb: cine esti? Nu, mai bine zis, ce esti?

Nero:
-Sunt ceva si ma reprezint prin a fi cineva. Nelamuriri?
AM spus indiferent si fumand in continuare.

Ocoleste subiectul. Da, dar tot nu scapa de mine pana nu aflu.
-Nu esti om, asa-i?