Closed ways

Il mai saruta cateva clipe apoi se departa usor reluand drumul caci se uitau deja invers la ei niste persoane. Nu ca i-ar fi pasat, dar ii displacea sa atraga atentia. Ii zambi frumos continuand sa paseasca.

Mahiro:
- Se pare ca deja am atras ceva atentie pe aici.
Am spus chicotind si observand cateva priviri dubioase sau pline de ura din partea unor persoane ce ne observasera.

- Daa, doar stii ca sunt vedeta, chicoti acesta luandu-si un aer important. Glumesc, reveni apoi la pozitia normala avand un zambet larg pe buze.

Mahiro:
- meh, mie unul putin imi pasa de parerile lor asupra noastra, nu au de cat sa si le tina acasa.
Am spus chicotind si l-am prins de mana pe Nobu continuand sa ma plimb cu un zambet larg pe buze.

- Daa, stii cum e, ii roade invidia, facu un gest ca si cum aer alunga o musca, incepand iar sa mearga saltat, de parca fiecare pas ar fi o topaiala, desigur fara sa realizeze acest lucru.

Mahiro:
- iara iti arati minunatele talente neinlocuibile de balerina acrobata, insa aici nu cred ca o sa ai un public asa de dragut.
Am spus privind in jur la fetele oamenilor ce exprimau un fel de ura ciudata.

- Ah, iar fac asta? Cred ca a devenit un tic. Doamne si ce public pretentios, clatina din cap rotindu-si ochii si incepu sa mearga normal ignorand acele priviri oribil de inspaimantatoare.

Mahiro:
- Actualmente, cred ca publicul este asa din cauza scenei de mai devreme si nu pentru faptul ca tu ai un pas putin mai saltat decat restul.
Am spus zambind continuand sa merg, fara sa bag in seama oamenii.

- Ahm, pricep, zice admirand imprejurimile. Ce zici mergem pe partie ? Sa ne dam cu sacu, rase. Sau cu sania dar e plictisitor. Ori cu skiurile sau snowboard depinde ce preferi.

Mahiro:
- Pai hai sa mergem cu skiurile, e cea mai buna varianta pentru mine cel putin, daca tu vrei poti lua placa.
Am spus zambind si am continuat sa merg alaturi de el.

- Cu skiurile e bine si pentru mine, spune si merge spre locul de unde se inchiriau. Se echipa si isi puse claparii apoi skiurile asteptand ca Mahiro sa faca acelasi lucru.

Mahiro:
M-am echipat si eu pentru ski, luand skiurile in picioare si punand la loc sigur adidasii pe care ii purtam, apoi m-am apropiat de Nobu zambind:
- Gata, pregatit.

- Ai mai facut asta, nu? il intreaba zambind si apoi se impinge in bete dandu-si drumul pe partie, strecurandu-se printre restul oamenilor care erau mai inceti decat el.

Mahiro:
- Logic ca da.
Am spus in urma lui, incepand sa-l urmez si sa cobor acea patie cu viteza, asiguradu-ma ca trec de toti oamenii si il prind din urma pe Nobu.

Se uita in spate ca sa se asigure ca il urmeaza si se lovi din plin intr-un ditamai omul de era de doua ori si in lungime si in latime decat el, cazand la pamant si simtind cum il doare fiecare oscior. Pe deasupra individul se uita la el ca si cum ar vrea sa il omoare.

Mahiro:
Am ajuns rapid langa Nobu si l-am ridicat de pe jos, mergand cu el de acolo, deoarece tipu ala care il lovise incepuse sa comenteze, asa ca era mai bine sa il tin departe pe Nobu.
- Hei, esti in regula?
AM spus cand eram departe.

- Ma simt de parca ar fi trecut un tanc peste mine... zise el luand guri mari de aer. Ce bine ca m-ai luat de acolo, cred ca nu mai apucam ziua de maine! ofta incetisor.

Mahiro:
- Nu prea cred ca un om normal are ce sa faca impotriva unui inger, dar totusi e o buna miscare faptul ca te-am luat de acolo.
Am spus zambind larg si asezandu-ma langa el, urmand sa astept pana isi revine.

- Nu am voie sa-mi folosesc nenorocitele de puteri vindecatoare asupra mea sau a prietenilor... ah mai bine deloc decat nefolositoare, mormai nemultumit masandu-si un loc de pe spate care-l durea ingrozitor.

Mahiro:
- SI ma rog ce te-ar impiedica sa folosesti puterile, pot sa stiu si eu?
AM spus usor derutat, afland acel lucru. Pe mine, un Chaos nu m-a impiedicat nimeni niciodata sa folosesc ce puteri vreau si cand vreau.

- Mama are ... un fel de rang important printre ingeri ca sa zic asa si cand am fost exilat pe pamant mi-a zis clar ca daca le folosesc mi le ia de tot. E o draguta, ma adora, isi roti acesta ochii.

Mahiro:
- mai bine sa ti le ia decat sa le ai si sa stii ca nu le pot folosi. EU unul as fi distrus sa stiu ca imi limiteaza cineva sau ceva puterea.
Am spus ridicand umerii oarecum aratand ca nu prea inteleg cum e sa ai puterea limitata.

- Mda, eu nu mai norocos de felul meu dupa cum ti-am spus, isi freca in continuare spatele.Doamne ce ma doare, se plange el ca o baba cu probleme de reumatism.

Mahiro:
- Haide sa mergem la un cabinet medical sau ceva de genul de prin jur.
Am spus usor panicat, vazandu-l ranit, iar eu, ca un fraier ce sunt sa nu pot sa fac absolut nimic.

- Asta daca reusesc sa ma ridic... murmura muscandu-si buza de jos. Se ridica zambind victorios insa dupa vreo doi pasi cazu la loc intr-o pozitie a naibii de ciudata. Super...