Dragoste neimpartasita.

Totul a inceput intra IXa..in aceasta sala, cu miile de carti asezate alfabetic pe rafturi, cand singurul baiat ce frecventa biblioteca , ca mine, mi-a atras atentia. Parul lui castaniu cei cadea rebel pe fata..ma..inebunea...Da, eram gay si nu imi era teama so spun, pentru mine evident, ca nimeni nu stia de orienatarea mea sexuala. Acum am 19 ani, si inca il plac. Nici pana in ziua de azi nu am indraznit sa-mi marturisesc sentimentele, defat nici amici nu suntem, doar necunoscuti. M-am obisnuit cu ideea de a tine totul in mine, il iubeam pe ascuns.

Kuro:
Nu am inteles niciodata de ce el ma urmarea... Sau poate doar imeginatia imi juca feste tampite... Cert era ca de fiecare data cand intram in biblioteca era acolo, fiecare pas pe care il faceam il facea si el.. Insa nu mi-a pasat... Acum am altceva cu care sa ma preocup... Nu imi venea sa cred ca mama ne-a mutat in alt cartier! Am crezut ca am murit cand am aflat, ce naiba, imi era bine unde eram! Dar nu! un baiat de 19 ani dupa criteriile ei nu poate sa faca nimic, enervant! Am ajutat-o sa mute ce era necesar apoi ma trantisem pe patul din noua mea camera. deja urasc locul asta.

Cred ca si-a cam dat seama ca-l urmaresc..Ehh..asta-i viata. Ziua de astazi vroiam doar so petrec cu o carte. Nu mai aveam chef nici de mama nici de moartea, nici de nimeni, daca terbuia sa fiu lasat in pace, eram dispus sa ma inchid in camera. In fine, nici bine nu m-a dezbrac, ca o vad pe mama cu un zambet care pe mine ca cam speria, adica stiam ca urma sa-mi ceara ea ceva. Puileee, avem vecini noi. Nu vrei sa faci tu un lucru dragut si sa te duci sa-i intampini cu o prajitura? m-a intrebat cu o fata de catelus dragut, stia ca nu puteam rezista la asta, si ea ttot mai rau facea.. Am oftat si mi-am luat zambetul de copil ascultator ,facandu-i placerea. Am luat ptajitura si am iesit afara, am ajuns in fata casei lui in mai putin de 5 secunde, ce naiba doar locuia vizavi...Am sunat la usa,asteptand sa iasa prea iubitii mei vecini necunoscuti.

Kuro:
Nici bine nu ajunsesem sa ma asez pe canapeaua livingului pentru a ma uita la o emisiune de comedie ca si aud usa. Preiubita mea mama ma trimise sa descui ca de, ea vezi Doamne era preocupata cu despachetatul. Asa cu "bucuria" mea de nou cartier si cu o mutra gen: te ia dracu" am deschis usa avand surpriza sa-l vad pe tipu ala cu o prajitura in mana.
-Da?
Am spus plictisit.

Cand am vazut cine era noul meu vecin, mai ca am scapt prajitura din mana..De ce din toate persoanele de pe planeta asta trebuia sa fie el..Ce am facut sa merit asta!!!..Mi-am ridicat privirea spre el, observandu-i figura de "Spune ceva aiurea si mori". Amm..eu..sunt noul vostru vecin..v-am ..adica...mama a facut prajiura de bun venit. i-am spus balbait lasandu-i privrea in jos. Nu de alta, dar nu vroiam sa-mi observe fata atat de rosie, si de...Ahhh...Din nou, de ce trebuia sa fie vecin cu mine!!!

Kuro:
-Aha.
Am spus trantind usa in nas si plecand in living. Mama ma intrebase cine a fost, insa am dat un raspuns evaziv gen: rataciti! M-am trantit pe canapea incepand sa privesc emisiunea. Pe bune? EL era nou meu vecin? Grozav, sper sa nu ma urmareasca si aici.

Bun...deci ce dracu? Tocmai..el tocmai mi-a trantit usa in nas..Ca un ..cretin...?..Ce naiba ...Tipul de care se presupune ca as fii indragostit de el...Cum..ah, ce prost pot fii. Am aruncat tava cu prajituri la containarul din fata casei lui si am plecat nervos acasa. Evident, cum am intrat , a venit mama cu intrebarile ei stupide..Nici n-am bagat-o in seama. Amintrat in camera, trantind usa si apoi inchizand-o cu cheia.. Mi-am facut destui nervi pentru astazi, am luat carte si m-am pus pe relaxare. Nu mai vroiam sa-l mai vad niciodata, chiar daca inca il mai placeam, nu mai vroiam sa-l mai vad vreodata, pentru gestul care l-a facut.

Kuro:
Dupa un timp de cand ma mutasem mama incepuse sa devina buna prietena cu mama lui. Nu imi pasa atat timp cat nu ma implica. Se implinise o luna de cand eram mutat si nu imi facusem niciun prieten in partea asta de oras. Mereu mergeam in vechea parte, vorbind doar cu ceilalti de la vechea scoala. Nu imi pasa de altii, nu aveam chef de socializare. Cand am ajuns acasa am fost anuntat ca o sa avem musafiri. De parca imi pasa.

Cum am ajuns acasa, am inceput sa-i povestesc mamei toate tampeniile posibile si imposibile.. Cand mama ma intrerupe si imi spune sa ma duc sa ma pregtesc ca mergem in vizita.. Ma rog..M-am imbracat in ceva mai elegant..o pereche de blugi skinny albastrii inchisi si un tricou negru.. Am coborat la mama spunandu-i ca sunt gata sa mergem..Nu aveam nici cea mai mica idee unde ma duce..si cand vad ca suntem in fata casei "vecinului meu"..Ce naiba..m-am uitat la mama curios, simtind cum incep sa ma enervez, aducandu-mi aminte de ceea ce s-a intamplat..Dar acum nu mai puteam da inapoi..am ajuns pana aici trebuie sa continui..Am sunat la usa, luandu-mi o fata de indiferent.

Kuro:
Auzind ca au venit musafirii am coborand in living, mama deschizand usa. Nu eram imbracat cine stie ce elegant: niste blugi negri, un tricou rosu cu model de gheare si sosete negre ca doar nu era sa stau cu adidasi pe covor. Aha, deci musafirii sunt vecini. Privind indiferent am luat loc pe canapea. Deja ma plictisisem.

Mamele noastre eru atat de captivata de un subiect atat de...yac...nu intelegem nimic din el..Dejea ma luase somnu si m-am intis..da la cat de ameti sunt, am lovit paharul cu suc, acesta cazand pe ..tipul al caui nume nu-l stiam si se presupunea ca-l plac...Opaaa.. am spus uitandu-ma ciudat la pantalonii lui...Deaja stiam ce urma... Scuze..Eu n-am vrut, a fost un accident am inceput sa ma scuze luand un servetel incercand sa-i sterg pantalonii.

Kuro:
AM sarit ca ars de pe canapea, indepartandu-i mana si am spus calm:
-Ah, nu conteaza, las-o balta!
Am spus indreptandu-ma spre camera mea. Grozav reusise sa-mi pateze si o parte din tricou, acum trebuia sa ma schimb.

Ce naiba..De ce trenuia sa stric eu totul...M-am ridicat si l-am uramt continuand sa-mi cer scuze in urma lui. Nu suportam ca persoanele sa fie suparate pe mine.. Ia stai asa..De ce imi cer eu scuze de la el..Adica..pana la urma era vina lui..daca s-a pus langa mine...Abia cand am ajuns la el in camera am realizat ca defat nu sun cine ar trebuii sa fiu..Eu nu sunt tipul care isi cere scuze . Stii ceva?!... Nici macar nu-mi pasa daca te-ai patat..Ar trebuii sa sa multumesti ca nu ti l-am turnat in cap. i-am spus luand atidune, nu eram asa de slab, nu in fata lui, nu in fata unui cretin care mi-a inchis usa in nas.

Kuro:
Nici nu intrasem bine in camera ca m-am trezit ca el vine dupa mine si mai are si tupeul sa zica de turnatul sucului in cap. Vezi sa nu, uita pe ce planeta este? Sau mai de graba uita in ce casa este? Privindu-l cat mai urat posibil am raspuns cuvintelor sale:
-In primul rand nu esti in casa ta ca sa tipi la mine si in al doilea rand iesi din camera ca sa ma pot schimba.
Am spus calm, asteptand sa faca ce am spus. La dracu, e camera mea nu a lui!.

Am ridicat o sprancea suspicios uitandu-ma la el insistent. Si daca nu vreau ce..Pana la urma tu esti cretinul care inchide usi in nas fara motive i-am spus suparat ducandu-mi mainile in san.. Nu aveam de gand sa renunt orice ar fii.

Kuro:
-Ce naiba? Cuii i pasa daca am inchis usa in nas? Si iesi odata din camera mea! Doar nu ma schimb cu tine aici!
Am spus si mai furios fiind gata sa-l imping prin perete daca nu avea de gand sa iasa. Ce dracu era si cu obsedatul asta? Ma enerva de-a dreptul.

Mie imi pasa cretinule! am tipat la el abtinuandu-ma sa nu plang. Mi-a, lasat privirea in jos simtind cum nu mai rezist. Nu pot sa cred ca te-am placut atatia ani de zile. am mormait ducandu-mi mana la ochi...Era...un nemernic ,nu altceva.

Kuro:
-Tu? M-am placut? De asta ma urmareai oriunde umblam prin liceu?
Am spus mirat si totodata oarecum amuzat de micuta lui marturisire. Sa ma placa pe mine? Nu avea rost, eu nu eram oricum in stare sa iubesc pe careva. Am fost cu mai multe fete si toate au ajuns la o singura concluzie: nu le dadeam atentia si intr-un fel sau altul le faceam doar sa sufere. Una chiar imi urlase ca distrug tot ce ajung sa iubesc... Hmpf.

DA!...dar am facut o greseala. am tipat iesid in fuga din camera plangand..Am coborat jos, mamele se uitau ingrijorate la mine, dar ar fugit acasa. Am intrat si m-am dus in camera mea, incepand sa plang ca un copil..Nu era corect, de ce trebuia sa fie asa nesimtit.

Kuro:
-Imensa greseala.
Am spus in urma lui, inchizand usa si schimbandu-ma intr-un pullover la baza gatului de culoare albastra si niste pantaloni de trening tot albastri. Cand am coborat in living mama sarise cu intrebarile pe mine, dar am spus rapid ca nu s-a intamplat nimic. Deoarece nu avea de gand sa renunte am urcat sus iara, m-am schimbat din trening in blugi si am iesit afara mergand spre vechiul meu cartier. Vroiam sa dau de amicii mei.

Cand am reusit sa ma calmez m-am dus la geam uitandu-ma afara..si cand , pe cine sa veazi..Era...Nimeni..era un nimeni... Am tras perdeaua si mi-am luat niste biscuiti cu ciocolata si cartea mea preferata...Chh mi-a stricat toata ziua un nemrnic..Si inca nu pot sa imi imaginez ca am fost indragostit de el..De ...de un..nici macar nu stiu cum sa-l descriu ca sa fie mai cezurat..Da ce mai..generatia asta..Iiihhh

Kuro:
Am ajuns in vechiul meu cartier, dand de majoritatea din amicii mei pe afara. Imediat cum m-au vazut s-au strans in jurul meu incepand sa ma intrebe pe unde am umblat atat si ca ma asteptau de ceva vreme. Mdeh, trebuia sa ies mai devreme asta era clar. M-am asezat cu ei pe banca si am inceput sa rad la fiecare gluma spusa de ei in timp ce mai povesteam cateceva.

Va dati seama , nici macar nu ma puteam concentra pe ceea ce citec. Aveam nevoie de o plimbare. M-am schimbat cu niste blugi sknny negri si un tricou de aceasi culoare lung si larg..trecea umpic de fund.. Miam trecut mana prin par , m-am incaltat cu baschetii si mi-am luat skate-ul, apoi am iesit din casa. Nu stiam unde ma duc, si nu aveam chef de nici o schema, vroiam doar sa stau pe micul obiect fara nici o grija.. Am ajuns in fata parcului, unde l-am vazut pe el..M-am uitat cu scarba la el si amicii lui si m-am dus sa traversez strada, dar, la mijlocul acestia nu stiu cu puii mei am pus piciorul si am cazut in fund, skate-ul meu ducandu-se un metru inainte..Cand sa ma ridica, aud claxonul unei masini, impulsiv am inghetat nu ma mai puteam misca..statea si ma uitam cu acea masina se apropie de mine cu viteza claxonand incontinuu.

Kuro:
Radeam la unul din bancurile spuse in grupul meu de amici cand am auzit claxonul unei masini ce nu se mai oprea. Mi-am intors privirea catre sosea si l-am vazut pe tipul ala ca inghetase practic in mijloc de strada. Am sarit rapid de pe trotuar, prinzandu-l de un brat si luand si skateul in acelasi timp, trecand pe partea cealalta de trotuar, opusa amicilor mei.
-Ce naiba faci? Puteai sa mori!
Am spus oarecum speriat de urmari daca nu il trageam din sosea.

Nu ma puteam misca, nu puteam spune nimic, doar ma uitam la sosea, nu mai auzeam nimic decat un bazait. Am cazut in ghenunchi, continuand sa privesc in gol. Dejea intrasem in drepresie, era normal, la cate mi s-au intamplat, pana la urma sunt si eu om. Chiar daca eram pe strada mi-am dat drumul lacrimilor..Nu plangeam dintr-un anume motiv, eu eram mai mult ca o fata, ca sa ma eliberz de stres si tot ce tine de stare de spirit negativa prin lacrimi.