Sah cu demoni

Nero:
-Buna. Doream sa te felicit, incantatoare sotie. Sper sa ai o familie fericita.
Am spus afisand un zambet teatral si dand mana cu acesta.

-Multumesc...!
Simt cum mai am putin si cad din picioare. Imi vine sa lesin. Nu stiu daca sentimentele lui pentru mine au fost adevarate, dar eu, atunci, in zilele petrecute impreuna mi-am deschis sufletul in fata lui si am inceput sa-l plac.
-Ce faci aici? intreb in soapta, parca nedorind sa ma auda, fiindu-mi teama de raspunsul lui.

Nero:
-Am venit ca sa te felicit si probabil o s amai stau ceva prin oras.
Am spus calm. Nu stiu cat de calm puteam sa fiu in fata lui, inca aveam acele sentimente, dar am invatat sa le ascund mult mai bine, sperand ca pana la urma sa ajung sa le distrug cu totul.

Imi e greu sa cred ca a venit numai pentru asta, dar nu vreau sa insist.
-Vrei sa bei ceva? ii arat eu spre bar.

Nero:
-Da, mersi, o sa stau putin pe aici.
Am spus in acelasi mod teatral si m-am indreptat catre bar trecandu-mi mana usor prin parul brunet. AM auit cateva oftaturi sau ceva in spatele meu? Naiba era atent...

Luam amandoi un pahar de coniac, iar eu propun sa mergem pe terasa.
-Si... Cu ce te mai ocupi acum, nu de alta, dar exista zvonuri si acum ca ti-ai omorat pestii, adica persoanele de la care primeai comenzi si ca ai plecat!

Nero:
-Acum am eu in subordine asasinii, desi prefer sa mai lucrez si eu uneori. Iar ce se zvoneste e real. Mi-am ucis capii de mafie si am plecat din oras.
Am spus calm band din paharul cu coniac.

-De ce? ii pun eu singura intrebare rationala pe care o pot formula acum.
Nu stiu daca mi s-a parut, ar parca l-a cuprins un tremur vilent, dar scurt, de mai putin de o secunda.

Nero:
"De ce?"
Cum de poti sa intrebi asta?! Nu, trebuia sa realizez, el nu stia ca plecasem din cauza ca ma simtisem ranit si dorisem sa scap de presiune. Inca il iubeam, inima mea batea pentru el, insa am vazut ca isi indeplinea visul de a avea o familie, asa ca am preferat sa stau in banca mea si acum doar sa-l vad fericit, decii o sa fiu ranit de fiecare data cand o sa ma gandesc la asta.
-Nu conteaza, nu te mai gandi la aia.
Am spus intr-un mod oarecum fericit. Ma bucuram cel putin ca am teatrul la indemana.

-De ce? continui eu sa-l intreb.
Imi aduc aminte imediat de acea seara din camera mea, cand aproape l-am obligat sa-mi spuna ce gandeste, de ce ma viziteaza si mai ales, de ce nu m-a omorat cand a avut ocazia?
Atunci mi-a spus ca ma place.
-De ce ai plecat din oras?

Nero:
-Uite, deja iti stric petrecerea fiind aici. Daca vom continua cu intrebarile vom ajunge sigur la o cearta, asa ca sa o lasam balta.
Am lasat paharul pe masa si am spus:
-Mai bine plec. Felicitari inca o data.
Am spus zambind teatral deoarece nu eram fericit, ci ma durea inima, mi se sfasia, insa trebuia sa ascund asta.

Se intoarse cu spatele la mine, iar eu il prind de brat. Vreau sa-i spun ceva, dar locul acesta devenea din ce in ce mai plin, iar eu doream intimitate. Il trag dupa mine pana pe acoperis, iar lucrul ciudat e ca nu s-a impotrivit.
Acum e in fata mea. Im privesc, ma priveste.
-Ai plecat pentru ca... Inca ma placi?

Nero:
-Da si se pare ca nu resusesc sa joc un teatru calumea in fata ta. Da, te plac, te iubesc, ins ao fac, dar prefer sa stau in banca mea: visul ti se realizeaza si eu nu intervin: incepi sa ai o familie.
Am spus calm, largindu-mi putin stransoare cravatei ce parca ma spanzura, apoi mi-am trecut prin par degetele usor nervos. Parca incepea sa ma apese aerul.

De ce nu imi mai vine asa de greu sa cred asta ca acum un an? De ce il cred acum cand e totul prea tarziu? De ce nu a putut ramane acolo, plecat, departe de mine, chiar daca mi-as fi amintit de el in fiecare ceas al existentei mele.
-De ce te-ai intors aici? De ce acum? De ce nu ai venit mai devreme sa opresti totul?

Nero:
-Am venit ca sa te felicit. Pana acum am stat departe deoarece probabil o ucideam pe tipa daca o vedeam prin prejur. Si o sa plec dupa seara asta ca nu am de gand sa o fac, iar la cati nervi am pe ea sigur ajunge la cimitir. Oricum m-am intors acum si nu am venit in timpul asta deoarece ultima data cand ne-am vzut mi-ai spus ca e logodnica ta asa ca stiam ca pierdusem, ca era inutil s aincerc sa iti mia spun ca te iubesc oricat de tare as fi facut-o.
Am spus calm, rezemandu-ma de o balustrada de langa scarile ce duceau in jos.

Nu vreau sa plece din nou. Il vreau langa mine, ca atunci, in casa, cand stateam de vorba despre moi, cand ne deschidean sufletul in fata celuilalt.
-Da, cred ca e mai bine sa pleci din nou!

Nero:
-Stiu. Ei bine, mi-a facut placere sa te revad. Buna seara.
Am spus intr-un mod politicos si am pasit pe scarile ce duceau la parter.

-Dar nu acum!
Nici nu m-am mai chinuit s-o spun cu voce tare. El era deja departe de mine. Iau liftul si ma alatur din nou petreceri.
-Iubitule, cine a fost domnul cu care ai vorbit?
-Cineva din familie...
Sotia mea se uita ciudat la mine, dar nu mai insista cu alte intrebari.

Nero:
Nu voi pleca atat de repede, am afaceri aici. Am mers acasa, la noua mea adresa. O vila uriasa cu piscina si o gadina imensa avand terasa si un foisor in spatele casei, iar intr-un colt amenajata o cascada artificiala. Am intrat in livingul luxos dupa ce imi parcasem masina in garaj si m-am aruncat pe canapeaua de piele pornind Tv-ul.

Imediat dupa nunta, am plecat intr-o luna de miere, mai degraba, doua saptamani de miere. Nu imi permit sa-mi las afacerile pentru atata timp, mai ales ca dupa ce Nero i-a ucis pe acei capi de mafie, afacerea mea s-a dezvoltat in toata tara. Trebuie sa-i multumesc, daca o sa mai am ocazia in viitor.
Nu pot sa mint si sa spun ca el mi-a fost in minte pe tot parcursul lunii de miere, dar nici sa spun ca nu m-am gandit la el, la cum ar fi sa fie el langa mine.

Nero:
Am luat documentele mergand in biroul din casa mea. Imi extinsesem global afacerile si nu deranjam nicio firma deoarece firma mea facea exact ceea ce facea si cand erau fostii capi de mafie: contra cost omora orice tinta oricand dorea solicitatorul. AM inceput sa dau telefoane si sa trimit informatiile locatiilor ca asasinii sa se ocupe de treaba.

Intors acasa, in noua casa, pentru ca cea veche o vandusem la putin timp dupa ce a plecat el, deoarece, desi a stat numai cateva zile aici, il vedeam peste tot. Inebuneam. Im plus, aceasta e mult mai mare, acum avand si servitoti ccare sa se ocupe de ea, nu ca inainte nu aveam nevoie, doar ca sotia mea a spus ca nu va face ea curat, ca ea a crescut invatata sa fie servita si mai ales in starea in care e.
Da, e insarcinata.
Cand am facut nunta, era in doua luni si o saptamana, iar acum e in doua si trei saptamani. Abia astept sa creasca copilul, sa-l aud dand din picioruse, cine stie, poate se face sportiv. Nu am idee. Cert e ca vreau pentru copii mei ceva total diferit de ce am avut eu.

Nero:
AM primit o solicitare putin bizara. Seful respectiv nu dorea sa vina la firma mea ci sa merg eu la un anumit loc ca sa imi prezinte cererea. Am luat arma ca sa ma asugur, nu ca aveam mare nevoie de ea, avand in vedere ca sunt demon, apoi m-am indreptat spre cafeneaua specificata.

Urasc sa ma imbrac in costum, dar tinand cant ca trebuie sa ma intalmesc cu seful unei bande de asasini, trebuie sa nu arat ca unu cules de pe strada. Si nu e vorba ca nu pot sa ma descotorosesc si singur de cine ma enerveaza, dar amicul meu, si acum cumnatul meu, Ady, a spus ca e mult mai elegant asa.
Ajung la terasa unde trebuie sa ne intalnim, ca de, un loc public cu multi oameni e cel mai indicat sa te intalnesti cu oameni periculosi, fiindule frica de ochii intrebatori si banuitori.
Ma dau jos din masina si ma indrept rapid spre asasin.
Raman blocat.
La masa la care am stabilit sa ma intalnesc cu asasinul, nu nimeni altul ecat Nero.
Simt cum imi cedeaza picioarele, incheieturile parca lichefiindu-se.
Totul e negru.

Nero:
AM vazut ca Sytke intra in cafenea si raman blocat cand vad ca lesina. L-am ridicat rapid de acolo si l-am luat la un hotel, acelasi ca acum un an, aceeasi camera. Vai ce noroc stupid am. L-am lasat pe pat si m-am departat, asezandu-ma pe un scaun si asteptand sa se trezeasca. Asa a pornit totul...