Printre rafturile cu carti

Shin scoate un sunet de durere, fusese lovit cat de cat insa refuza sa se ridice de jos.
-O sa ma ajute cainii, deja mi-au lins majoritatea reanilor. Rase el privind catelul cuibarit la picioarele sale.

Tatsuya:
- Te rog, Shin, asa o sa ti se infecteze.
Am spus incercand sa-l iau de acolo. Il priveam rugator si incercam sa il conving in orice fel, nu il puteam lasa acolo pur si simplu.

Shin lasa catelul si se ridica lasandu-se purtat de Tatsuya. In continuare ii ocolea privirea, se simtea rusinat, nu avea tupeul sa il priveasca.

Tatsuya:
Il condusesem inapoi in apartament, lasandu-l sa se aseze pe un fotoliu. Am luat trusa de prim ajutor, vata si spirtul si le-am adus langa fotoliu. AM prins de maneca lui, ridicandu-i-o si incepand sa ii curat ranile.

Impactul fusese puternic, se lovise rau, avea camasa rupra si zgarieturi pe piept, pe spate, pe maini. Zgarieturi cu vanatai. Cand ii curata ranile simtea durere, o durere placuta insa nu ezita sa lase sa se vada pe chipul sau ca doare.

Tatsuya:
- Imi pare rau, stiu ca doare, insa trebuie sa-ti curat ranile.
Am spus continuand sa indepartez acea bucata de material de pe el- mai exact fasii de material si sa ii curat ranile, apoi sa-l bandajez.

Camasa ii cazuse de pe el descoperind corpul atletic acoperit de vanatai si zgarieturi. Se obtinu sa mai arate durere pentru a nu-i crea disconfosrt lui Tatsuya.
-Multumesc... Sopti el.

Tatsuya:
- Nu ai pentru ce.
Am spus terminand sa-i bandajez trupul, apoi am mers in camera, aducandu-i o alta camasa, asezandu-i-o pe umeri.
- Sa nu mai faci asta niciodata.
Am spus calm si usurat ca era in regula.