Plimbare prin oras

-Aha, ai dreptate. Spun eu. Ei bine atunci macar uite iti voi face eu un mic cadou sa te felicit pentru rangul de contesa pe care l-ai avut. Spun eu zambindu-i.

- Hmm, ce cadou? intreba interesata, cu un mic zambet pe buzele rosiatice, caci mereu ii placusera cadourile, defapt nu chiar cadourile in sine ci mai mult sa ghiceasca care vor fi acestea,

-As vrea sa fie o surpriza. Dar promit ca te las sa incerci sa ghicesti inainte sa ti-l dau. Spun eu zambind.

- Hmmm, e ceva scump? De imbracat? O bijuterie? Un parfum? Ceva de mancare? insira ea intrebarile avand ochii sclipitori si entuziasti. Saaaau poate e o masina?

-S-ar putea spune ca e o bijuterie. Spun eu zambindu-i. Cred ca iti plac foarte mult bijuteriile, asa-i? O intreb eu. Si poate ca cadoul pe langa bijuterie ar mai contine inca ceva.

- Hmm, da, imi plac, purtam de cand eram mica. Deeci ce e? Un inel, o bratara, un colier, perle?? incerca ea sa ghiceasca afisand un zambet sclipitor si inocent.

-Bine, ai nimerit. Va fi un colier dar va mai fi ceva pe langa el dar sa nu te astepti sa spun ce. Nu vreau sa stric de tot surpriza.

- Bine, vom lasa in mister acel "ceva", surade ea dulce ca un copil mic. Si cand imi vei dea cadoul? intreba entuziasmata, aplaudand energica si balasandu-si din nou picioarele jucausa.

-Depinde de cand va fi gata. Dar cel mult in 3 zile. Spun eu, zambindu-i. Si mai am sa iti spun cea. Pe planeta mea natala sunt echivalentul unei fiice de presedinte sau a unei printese. Fiindca sunt fiica ambasadorului iar pe planeta noastra ambasadorul ales de catre presedintele Federatiei Galactice este si conducatorul planetei.

- Dragut. Dar daca esti fiica ambasadorului el de ce nu face ceva ca sa te poti intoarce pe planeta ta natala? Sau tu nu vrei? Iti place mai mult pe Pamanat? turuieste ea in doar cateva secunde, apoi surade finut.

Eu vreau sa mai raman o vreme aici. Imi plac peisajele de aici si nu vreau sa plec pana ce nu oi reusi sa dau ocolul acestei planete si sa vad fiecare coltisor din ea.

- O sa-ti ia ceva timp sa faci asta. Esti cumva nemuritoare? intreba curioasa, jucandu-se cu paharul greoi care fusese cu cateva minute in urma plin cu limonada.

-Nu chiar. Doar ca traiesc mai mult decat oamenii. Pe putin 700 de ani. Insa nu avem o varsta anume la care murim. Variatia e prea mare sa se poata face o statistica medie cum au oamenii 100 ca prag statistic. De la 700 pana la 10 000 ani. Niciodata nu se stie cand.

- Eu zic ca in 700 de ani ai totusi timp sa vizitezi tot pamantul, nu e chiar asa de mare, clatina usor din cap'sor, pletele blonde leganandu-se dintr-o parte in alta.

-Cu o masina desi inceata fata de tehnologia noastra dar si datorita regulilor de circualtie, ei bile la o viteza de 50 km la ora in oras si 100 km la ora in afara, eu zic ca in maxim 5 ani. Pentru ca o ruta a unui tur al Lumii nu acopera in totalitate orasele. Asa ca imi vor trebui mai multe ocoluri a lumii pe rute diferite.

- Eu am vazut deja tot Pamantul, chiar si cele mai neinsemnate locuri. Dar nu exista loc pe care sa-l indragesc mai mult decat Germania, zambi ea finut.

-Abia astept sa vad si eu tot Pamantul si sa imi aleg un loc preferat care imi va placea cel mai mult.

-Aha, inteleg. E adearat ca locul copilariei nu se uita niciodata si este cel mai placut loc. Spun eu zambindu-i.

- Care sunt cele mai frumoase momente din copilaria ta? o intreba curioasa, zambind dulce, apoi se uita pentru cateva clipe in jurul sau, intorcandu-si in cele din urma inapoi privirea catre Lum.

-Pai la varsta de 6 ani, de ziua mea cand am primit masina. Datorita faptului ca orice Oni adult are un elicopter, soselele sunt pustii in mare parte. Au ramas doar mijloacele de transport in comun care trec cu aceeasi densitate cu care trec la voi masinile pe drumurile de la tara. Asa ca copii se pot juca in oie pe sosea cu masinile. Insa pentru ei sunt masini special create care au roti foarte mici si au un cauciuc mare, au design-ul si siguranta masinilor care se tamponeaza din parc. Astfel ca chiar daca se produce un accident, nu exista nici un risc la fel ca la masinutele din parcul de distractii.
Apoi prima zi de scoala. Nu stiu de ce mi s-a parut asa speciala. Apoi prima zi de scoala din clasa a 5-a. Eram chiar prima generatie a carei profesori fusesera inlocuiti cu roboti. Si de ai fi vazut bugurile softului la acesti roboti ai fi ras continuu. Un semestru intreg am avut comedie in clasa.

Misa o asculta cu zambet micut pe buzele sangerii.
- E asa bine sa ai amintiri placute pe care sa le refezi in mintea ta ca pe un film vechi, sa retraieste acele sentimente pe care le-ai simtit atunci... murmura pe un ton nostalgic.

-Da, e placut sa ai amintiri frumoase. Si am destul de multe. Uie una dintre ele este pe cand aveam 16 ani si am terminat scoala cu facultate cu tot si apoi am primit prima mea nava spatiala. Am facut o calatorie prin galaxia mea fiind curioasa si am descoperit multe planete uimitoare.

- Eu n-am plecat niciodata de pe Terra ca sa vad alte planete, desi as fi putut s-o fac. Probabil n-am facut-o din comoditate sau fiindca imi place foarte multa aici, murmura printre buze ridicand usor din umeri.